Sìmmulu dû riciclaggio dâ plàstica
Lu sìmmulu dû riciclaggio dâ plàstica è nu sìmmulu triangulari ca di sòlitu s'attrova ntô funnu dî cuntinitura di plàstica. Rintra lu triàngulu cci su' nùmmari 1-7, ognunu riprisenta un matiriali diversu, nnicannu la risina di cui è fattu lu pruduttu. Si lu pruduttu è fattu di diversi matiriali, è nnicatu lu matiriali principali o di basi dû pruduttu.

Quali signatura rapprisentunu quali tipu di matiriali plàsticu? Di seguitu è n'intruduzzioni una pi una:
PET (tereftalatu di polietileni) - Plàstica di qualità alimintari cu na durata di cunservazzioni
L'usu urigginali dû matiriali PET era comu fibbra artificiali, comu film, nastri magnètici, ecc. Nun fu usatu ntê buttigghi di biviri nzinu ô 1976. Lu PET è usatu comu cuntinituri di riempimentu, ca è comunimenti canusciutu comu (buttiglia PET).
Li buttigghi PET òffrunu na durizza e risistenza eccellenti, sunnu liggeri (sulu 1/9-1/15 dû pisu dî buttigghi di vitru), e sunnu fàcili di purtari e usari. Cunzùmanu picca enirgìa pi prudùciri, e sunnu ermetici, non -vulatili e risistenti a l'àciti e alcalini. Pirciò, nta l'urtimi anni, addivintau nu cuntinituri di riempimentu mpurtanti pi prudutti comu li biviri carbunati, lu tè, lu sucu, l'acqua di biviri 'mpacchettata, lu vinu e la salsa di soia. Sparti di sti usi, lu PET è usatu di sòlitu macari nne buttigghi pi ditirggenti, shampoo, ogghi di cucina, cundimenti, manciari duci, midicini, cosmetici e biviri alcolici.
Lu matiriali PET è risistenti ô caluri nzinu a 70 gradi e risistenti ô friddu nzinu a 20 gradi. Pirciò, è adattu sulu pi biviri caudi o friddi. Siddu è chini di liquidu a timpiratura àuta o riscaldatu, si difurma facilmenti e li sustanzi dannusi pû corpu umanu si sciogghinu. Com’è gghiè, li scienziati attruvaru ca chistu tipu di plàstica po rilassari sustanzi canciròggini doppu 10 misi d’usu, ca sunu vilinusi pû corpu umanu. Pirciò, li buttigghi di biviri PET s’avìssiru a buttari doppu l’usu. Nun li usari comu coppi d'acqua o cuntinitura pi cunsirvari autri cosi pi evitari di causari prubblemi di saluti ca non valunu la pena.


HDPE (Pulietileni ad àuta dinsità) - Salvu ca nun è spicificatu diversamenti, nun è cunsigliatu pi cunsirvari lu manciari.
Lu matiriali HDPE havi li carattirìstichi di risistenza a timpiraturi auti (110 gradi), bona durizza, auta risistenza miccànica e risistenza â curruzzioni chìmica. È macari nu matiriali nun-vilinusu e sicuru.
È cumunimenti usatu ntê cuntinitura di plàstica pi manciari, comu chiḍḍi pi pruvvisti di pulizia e prudutti di bagnu. Attualmenti, la gran parti dî sacchi di plàstica usati ntê supermercati e ntê centri commerciali sunu fatti di chistu matiriali. Siccomu si senti assai nivuru, è spissu usatu macari pi fari sacchi di silla.
Li cuntinitura di HDPE ponnu èssiri riutilizzati doppu n'attenta pulizia, ma sti cuntinitura di sòlitu su' diffìcili di pulizziari e ponnu mantèniri tracci dî prudutti di pulizia urigginali, addivintannu nu postu di riproduzzioni pî batteri. Nun sunu puliti accuratamenti, quinni non si cunsiglia lu riciclaggio. Sparti, li sacchi di plàstica signati pû manciari ponnu èssiri usati pi tèniri lu manciari, ma è megghiu nun scaldarili ntô fornu a microonde.
PVC (Cloruru di Polivinili) - Nun È Cunsigliatu Pi Usari Comu Matiriali Alimintari E Nun Devi Essiri Espostu Ô Caluri!
Lu matiriali PVC fu mmintatu abbastanza prestu e è assai usatu ntê prudutti nnustriali. Vistu ca lu PVC havi li stissi vantaggi di autri matiriali di plàstica ed è ottimicu ntâ prucidura e ntâ plasticità, nzemi ô so prezzu vasciu, è assai usatu, ma suprattuttu nta l'arii non alimintari comu tubbi d'acqua, impermeabili, sacchi di scola, matiriali di custruzzioni, pillìculi di plàstica, scatuli di plàstica ecc. oli viggitali, ditirggenti, scatuli pâ turta e acqua potabbili 'n pacchettu.
Tuttavia, li prudutti di plàstica fatti di stu matiriali sunu distinati a prudùciri dui tipi di sustanzi tossichi e piriculusi, ca vennu di dui funti:
1. Li munumeri di cloruru di vinìli ca nun su' cumpletamenti pulimirizzati vennu rilassati duranti li prucessi di pruduzzioni, riempimentu e riciclagghiu dî buttigghi. L'inalazzioni a longu tèrmini di cloruru di vinili pò causari cancru ô purmuni;
2. Sustanzi dannusi nnî plastificanti. Sti du' sustanzi si pricipitanu facilmenti quannu su' esposti a timpiraturi auti e ogghiu. Quannu li sustanzi tossichi trasunu ntô corpu umanu attraversu lu manciari, ponnu causari facilmenti lu cancru.
Nta l'ultimi anni, la cunsapivulizza ambientali dê cristiani aumintau e li cuntinitura di PVC raramenti foru usati pi 'mpacchettari lu manciari. Si scuntrati stu cuntinituri ‘n PVC, assicuràtisi di nun espònirilu ô caluri quannu lu usati!


LDPE (Polietileni a vascia dinsità) - adattu ô cuntattu cû manciari ma non ô riscaldamentu
Lu LDPE è onnipresenti ntâ vita muderna, non pi li cuntinitura di cui è fattu, ma pi li sacchi di plàstica ca si vìdinu unni voli. Li prudutti fatti di chistu su' senza oduri, nun -vilinusi e opachi. Usatu cumunimenti ntê parti di plàstica alimintari, pillìculi cumposti pi l'imballaggi alimintari, pillìculi agghicanti alimintari, midicina, mmallaggi di plàstica farmacèutica, ecc.
La risistenza ô caluri nun è forti. Di sòlitu, la pillìcula di PE qualificata si sciogghi quannu la timpiratura supira li 110 gradi, lassannu quarchi priparazzioni di plàstica ca nun po èssiri dicumposta dû corpu umanu. Sparti, quannu lu manciari è avvoltu nta na pillìcula adhesiva e caudiatu, li grassi ntô manciari ponnu dissolviri facilmenti li sustanzi dannusi dâ pillìcula.
La pillìcula adhesiva fatta ‘n casa nun s’avissi a avvolgiri ntunnu ô manciari e caudari pi evitari ca li grassi ntô manciari si dissolvunu li sustanzi dannusi ntô pillìculu. Prima dî forni a microonde, sguassati sempri la pillìcula adhesiva dû manciari.
PP (puliprupilenu) - Fornu a microonde-sicuru! Matiriali di plàstica di qualità alimintari quasi univirsali-
Lu matiriali PP è risistenti a timpiraturi auti di 130 gradi e àvi un puntu di fusiuni nzinu a 167 gradi. Lu pruduttu po èssiri stirilizzatu cû vapuri e havi li vantaggi di risistenza a àciti e àlcali, risistenza chìmica e risistenza â cullisiuni. È macari l'unicu cuntinituri di plàstica ca è sicuru e riutilizzabbili pî forni a microonde doppu n'attenta pulizia.
Li cuntinitura PP su' usati cchiù cumunimenti ntê buttigghi di latti di soia e di risu, e su' macari usati pi tèniri sucu di frutta 100% puru, yogurt, biviri di sucu, prudutti lattieri (comu lu pudding), ecc.
Tuttavia, è mpurtanti nutari ca certi pruduttura, a causa di cunsidirazzioni di costu, spissu ùsanu PP pî cuntinitura, mentri ùsanu PE o PS pi autri cumpunenti dû cuntinituri, comu lu tappu dâ buttiglia e la chiusura. Pirciò, si cunsiglia di rimuoviri lu tappu dâ buttiglia quannu si fa la prova dû fornu a microonde.


PS (polistirenu) - Nu matiriali pi cuntinitura di manciari istantanei ca nun s'avissiru mai a riscaldari direttamenti
Lu PS àvi n’assuppamentu vasciu di acqua e na bona stabbilità diminziunali, e po èssiri prucissatu cu mudeḍḍatura a iniezzioni, mudeḍḍatura a cumpressioni, estrusioni e tirmufurmazzioni. Giniralmenti, lu PS è catigurizzatu comu senza schiuma o schiumatu, a sicunna si fussi schiumatu.
1. Lu PS senza schiuma è usatu principalmenti nta matiriali di custruzzioni, jucaḍḍi, cartoleria e autri applicazzioni. Di sòlitu è macari fattu 'n cuntinitura pi prudutti lattieri firmintati (comu Yakult, Jian Jian Mei, Duo Duo e autri prudutti lattieri o prudutti di àcitu làtticu). Nta l'ùrtimi anni, fu assai usatu macari ntê stovigghi usa e getta.
2. Lu PS schiumatu (cumunimenti canusciutu comu Styrofoam) usa n'agenti schiumaturi pi allargarisi di 20 a 100 voti duranti lu prucessu di manifattura. Veni usatu comu matiriali di mmallaggiu ammortizzanti pi l'elettrodomestici o li prudutti di nfurmazzioni, oppuru comu matiriali isulanti di caluri-pi scatuli di gelatu, scatuli di pisci, ecc.
Lu matiriali PS è spissu usatu pi fari scatuli di noodle istantanei a forma di scodella- e scatuli di fast food di schiuma. Puru si lu matiriali PS è sia risistenti ô caluri ca ô friddu, li sustanzi chìmichi vennu rilassati quannu la timpiratura è troppu auta. Pirciò, nun l'agghiùnciri mai direttamenti ntô fornu a microonde! Inoltri, evitari di usari li cuntinitura dû fast food pi purtari lu manciari caudu. Nun po èssiri usatu pi tèniri àciti forti (comu lu sucu d'aranciu) o sustanzi alcalini forti picchì scumponi lu polistirenu ca è dannusu pû corpu umanu.
Matiriali PC e autri tipi - Matiriali di plàstica di qualità alimintari cuntruversa-
Lu PC è un matiriali assai usatu, supratuttu nne buttigghi pi picciriḍḍi e nne coppi spazziali. È cuntruversu picchì cunteni bisfinolu A. Cchiù auta è la timpiratura, cchiù assai bisfinolu A residuu veni rilasciatu e cchiù veloci è rilasciatu. Pirciò, l'acqua cauda nun s'avissi a sarbari nta cuntinitura di PC.
Puru si li spirti affìrmanu ca ‘n tiuria, s’iḍḍu lu BPA veni cummirtutu ô 100% ‘n struttura plàstica duranti lu prucessu di pruduzzioni di PC, chistu signìfica ca lu pruduttu nun cunteni nuḍḍu BPA, e mancu rilasciatu. Cumunca, nuḍḍu prudutturi po garantiri ca lu bisfinolu A fussi cummirtutu cumplitamenti, adunca s'àvi ancora a stari accura duranti l'usu. Si na quantità nica di bisfinolu A nun veni cummirtuta nnâ struttura di plàstica PC, po tràsiri nnô manciari o nnî biviri.
Pirciò, stai attentu quannu usa stu cuntinituri di plàstica. Si la buttiglia è nummarata 07, li siguenti misuri ponnu ridduciri lu rìsicu:
1. Nun scaldari o espòniri â luci diretta dû suli duranti l'usu. Nun pulizziari lu bollituri nnâ lavastovigli o nnâ asciugastovigli.
2. Prima dû primu usu, lavari cu bicarbonatu di sodiu e acqua tienta e asciugari naturalmenti a timpiratura ambienti.
3. Si lu cuntinituri è cascatu o danneggiatu ‘n quarsiasi manera, si cunsiglia di firmari di usarilu, pirchì si ci sunnu scanalaturi fini nnâ supirfici dî prudutti di plàstica, è fàcili ca li batteri si ammuccianu.
4. Evitari l'usu ripitutu di arnisi di plàstica 'nvecchiati.

Idintificazzioni sensuriali di prudutti di plàstica piriculusi
Visuali:Li prudutti di plàstica qualificati hanu na supirfici liscia, nu culuri chiaru e trasparenti e na bona flissibbilità; li prudutti di plàstica nun qualificati hanu nu culuri nubbulusu.
Olfazzioni:Li prudutti di plàstica qualificati sunu senza oduri a timpiratura ambienti; li prudutti di plàstica nun qualificati hanu n’oduri pungenti o spiacevuli.
Tàttili:Li prudutti di plàstica qualificati hannu na sensazzioni liscia e na bona flissibbilità; li prudutti di plàstica non qualificati hanu na sensazzioni russa, na scarsa flissibbilità e ponnu aviri n’oduri.
Usu currettu dî cuntinitura di plàstica
Vari cuntinitura e utensili di plàstica sunu macari rischi di sicurizza. Faciri particulari attenzioni ê punti siguenti:
(1) Evitari di usari utensili di plàstica pi manciari e cucinari prudutti di pruduttura nun auturizzati.
Pî arriddùciri li costi e massimizzari li profitti, assai pruduttura spissu prudùcinu prudutti di plàstica senza dichiarari chiaramenti lu sò usu privistu. Evitàri di usari chisti cuntinitura pi sarbari manciari caudi, supratuttu manciari liquidi e manciari cu n’àutu cuntinutu d’ogghiu. Chistu picchì lu caluri e l'ogghiu ponnu fari ca li sustanzi dannusi si spurgunu e contaminanu lu manciari.
(2) Usari cuntinitura di plàstica pruggittati apposta pî forni a microonde prudutti di pruduttura rigulari.
Li cuntinitura di plàstica sicuri pî forni a microondi-avìssiru a èssiri traslucenti, senza culuri e risistenti ô caluri-. Quannu si scalda lu manciari cu n’àutu cuntinutu d’acqua ntô fornu a microonde, si ponnu usari cuntinitura di plàstica PP; quannu si scaldanu piatti o manciari cu n’àutu cuntinutu d’ogghiu, s’hannu a usari cuntinitura PC cu na risistenza â timpiratura cchiù forti; si si scalda manciari nun-liquidi, nun è cunsigliabbili usari cuntinitura di plàstica.
Quannu si scalda lu manciari ntô fornu a microonde, è megghiu usari cuntinitura di vitru o porcellana senza nuḍḍu rivestimentu di culuranti nterni.
(3) Evitari di usari cuntinitura nun risistenti ô caluri pi tèniri lu manciari caudu.
Quarchi buttiglia di plàstica e autri cuntinitura addivèntanu morbidi e difurmati quannu sunu esposti ô caluri. Nun pruvari a usari sti cuntinitura pi sarbari lu manciari surriscaldatu. Puru si sti plàstichi su' sicuri a timpiraturi ambienti, si ponnu dicumpuniri e rilassari sustanzi dannusi a timpiraturi auti. È cumuni vìriri li pirsòni ca mìsiru acqua cauda o tè nnî buttigghi ri acqua minirali o ri biviri, 'na pràttica ca rapprisenta nu rischiu pâ saluti.
(4) Evitari di usari prudutti cu accessori di plàstica nfiriuri.
Quarchi accessoriu di plàstica di l'utensili di cucina (comu li manichi dê vasi) manna oduri spiacevuli quannu sunu esposti a timpiraturi auti. Chisti sustanzi sunnu macari vilinusi e l'inalazzioni eccessiva pò èssiri dannusa pâ saluti umana. Quarchi bollituri di plàstica elèttrica di vascia qualità pruduci macari oduri spiacevuli quannu si scalda l'acqua. Chisti tipi di bollituri di plàstica nun sunu macari sicuri pô corpu umanu. Nun si cunsiglia di usari stu tipu di pruduttu. Si scuntrati stu tipu di pruduttu, si cunsiglia di scanciarilu cchiù prestu pussìbbili.
ACQUISTA QUI CONTINITURI DI IMBALLAGGIU DI PLASTICA UNITABILI
